„Psihoterapia integrativă de familie: între teorii științifice și experiențe practice”
Dr. Emoke TARJAN, Psih. Gyorgy GASPAR
Psihoterapia integrativă de familie este o intervenţie specifică menită să re-asigure starea de bine a persoanelor care fac parte dintr-un sistem familial, prin dezvoltarea de noi roluri şi comportamente dezirabile. Obiectivul central al intervenţiei este flexibilizarea schemelor cognitive şi emoţionale, în vederea îmbunătăţirii experienţelor intra şi interpersonale.
Workshop-ul nostru îşi propune să dezvolte nivelul de competenţă al practicienilor prin oferirea de noi modele de intervenţie şi abordare a persoanelor care alcătuiesc un sistem familial. Conceptele specifice teoriei relaţie-obiect, a teorie centrate pe compasiune şi perspectiva contextuală sunt doar câteva din elementele care definesc abordarea noastră integrativă în activitatea cu copiii şi familiile.Specificul workshop-ului nostru este centrarea pe activităţi practice şi interactive menite să faciliteze procesul de comprehensiune şi aplicare a unor noi strategii de intervenţie psihoterapeutică.
„Analiza de simbol prin sandplay si basme”
Prof. Univ. Dr. Mihaela MINULESCU
Materialul persoanl exprimat prin imaginea de sandplay include, structurate simbolic, problematica copilului si permite o diagnosticare a conditii eullui si tipologiei caracteristice. Imaginea este mai bogata decat continutul prin in verbalizari, si poate sa se refere liber la o conditie recesiva, din perioada preverbala care este activa si intervnite in modul cum copilul traieste realitatea.Vom face aplicatii privind copiii abuzati si problematica violentei, inclusiv developarea violentei inchise in "copilul interior"al pacientului adult. Modul cum aplificarea simbolurilor prin utilizarea basmului sprijina procesul interior de vindecare. Teme ale ranii interioare si ale vindecarii in sandplay.
“Ruşinea şi Sinele: Impactul asupra Identităţii, Dezvoltării şi Relaţionării”
Dr. Psih. Ken EVANS, Psih. Joanna EVANS
Ruşinea este adesea menţionată ca şi emoţia directoare sau reglatoare a câmpului. Afectează dezvoltarea identităţii şi a stimei de sine, prin crearea unui dezgust de sine şi a unui sentiment de inadecvare, de a greşi în ochii celorlalţi. Ruşina ne slăbeşte şi ne degradează relaţiile interpersonale. Aceia dintre noi pentru care ruşinea a devenit internalizată, cunosc sentimentul de scufundare pe măsură ce tentacolele-i lipicioase ne împresoară fără avertisment, aducând cu ele un vârtej de apărări.
Ruşinea se dezvoltă în relaţii, atât prin intermediul îngrijitorilor primari, cât şi în sistemul nostru educaţional. Potenţialul pentru ruşine este evocat de fiecare dată când copilul îşi experienţiază propriile nevoi ca fiind inacceptabile sau greşite, dezvoltându-se în timp într-un sentiment de a fi greşit, de a fi prea mult sau prea puţin, de a nu fi demn de iubire.
Acest workshop va explora etiologia ruşinii şi cum învăţăm adesea căi inadecvate şi nefolositoare de a ne apăra împotriva ei, limitându-ne vieţile şi relaţiile. Vom vedea cum putem începe să lucrăm cu ruşine, atât în noi, cât şi cu clienţii noştri. Realizând acest lucru vom explora, de asemenea, cum putem diminua potenţialul pentru ruşine în relaţiile noastre cu copiii, contribuind astfel la o viitoare societate bazată mai puţin pe ruşine şi mai mult pe suport.
“Psihoterapie integrativă şi integrarea în psihoterapie”
Dr.Augustin CAMBOSIE,
Psih. Mara PRICEPUTU
Propunem o activitate interactiva de explorare a specificului psihoterapiei integrative si a ceea ce integram in psihoterapie si anume teoriile, abordarile, clientul si ceea ce acesta integreaza in viata sa, psihoterapeutul, relatia terapeutica, procesele ce au loc si alte elemente.
Exemplificam strategii de integrare dupa Norcross:
- Dezvoltarea integrată a noilor teorii în psihoterapie
- Integrarea procedurilor specifice concrete
- Integrarea vocabularului terapeutic
- Integrarea cadrului de lucru
- Integrarea aspectelor comune ale abordărilor
- Diagnoza şi prescripţia
Abordarea va fi aplicativa utilizand experienta clinica si studii de caz.
“Privind cu atenţie la starea de bine”
Psih. Michael RANDOLPH
Ceea ce credem că înţelegem prin "starea de bine" a fost o sursă de discuţii şi potenţial dezacord în ultimii 100 de ani. În terminologia psihiatrică se presupune că noi compensăm pentru o tendinţă spre degenerarea sau dislocarea psihică între secţiuni ale structurii (make-up) noastre psihologice. Pentru a evita de-compensarea, şi anume psihoza, rămânem ferm compensaţi, Ego-ul asistat de Superego controlează Id-ul nesupus. Freud a sugerat că fericirea era, în esenţă, absenţa nefericirii. Alţii, precum Abraham Maslow, l-au contrazis puternic. Dorinţa unui om ar trebui să depăşească puterea lui de a o împlini. Altfel pentru ce mai este raiul? gândeau, urmândul pe poetul Robert Browning. Fiinţa umană caută mai mult decât simplul sfârşit al nefericirii. Ea caută, de asemenea, mulţumire profundă şi bucurie. Experienţele de vârf îl modelează la fel de puternic ca şi traumele. Bineînţeles, acest lucru depinde foarte mult de persoana pe care o ai în faţă. A ajunge la un acord cu nevroza a fost văzut ca un echivalent pentru a-ţi opri capul din a se lovi de perete. Sunt multe lucruri de spus pentru acest lucru.
Voi vorbi despre dihotomia dintre suferinţa emoţională şi nefericirea psihologică. Voi privi de ce anume înţelegerea duo-ului mamă-copil face o diferenţă majoră în modul în care percepem fiinţa umană în această lume şi despre cum anume luarea lumii în considerarea, nu doar a individului, a marcat o schimbare totală în percepţia noastră despre structura psihologică a fiecăruia dintre noi. Voi privi, de asemenea, la spinoasa problemă a relaţiilor şi despre cum recentele încurajări înspre o postruă mai pro-activă pentru a le face să "funcţioneze" nu sunt doar trăncăneli naive de tipul Fă de Unul Singur (Do It Yourself), ci oferă, de fapt, un potenţial surprinzător pentru a-i reconcilia pe Eu şi Tu, în moduri ce oglindesc complexul echilibru dintre interior şi exterior. Voi oferi, de asemenea, câteva gânduri despre cum percepţiile psihoterapiei - corporale despre împământare şi centrare sunt pietre de temelie esenţială oricărui model coerent al stării de bine. În funcţie de timp şi numărul de participanţi, ar putea fi propuse şi câteva exerciţii.
“Studii de caz: abordare si interventie psihoterapeutica de tip integrativ in instalarea starii de bine in viata clientilor”
Psih. Clinician Coca DUMITRU, Logoped Ramona PAVEL, Psih. Maria CALIN, Neuropsihiatru Cristina SERBAN
Workshop-ul urmăreşte îndeaproape activitatea profesională a psihoterapeutului integrativ în colaborare cu medicul psihiatru,impreuna cu un specialist logoped si un psiholog clinician in derularea a 2 doua studii de caz. Aceasta colaborare activă inter- si pluridisciplinara a condus la niste rezultate benefice pentru cei 2 clienti cu 2 tulburari diferite: unul dintre ei avand Fobie sociala (17 ani) iar celalalt diagnosticat cu Elemente din spectrul autism, intarziere in dezvoltarea limbajului cu deficit de atentie( 4 ani ).Relatia psiholog clinician – client; alianta terapeutica client- logoped si interventia psihoterapeutica asupra mamei copilului a creat un climat favorabil si productiv evolutiei cazurilor prezentate .De asemenea ,eficienta interventiilor a determinat sublinierea rezultatelor obtinute si colaborarea celor 4 specialisti.
Cuvinte cheie: spectru autist,alianta terapeutica,fobie sociala
Mentionam ca, din motive de confidentialitate, numele clientilor si datele au fost schimbate.
“Depresia ca forma de evitare a pierderilor viitoare”
Psih. Domnica PETROVAI
Workshop-ul își propune să aducă în discuție unul din mecanismele cognitve ale depresiei și anume cel de evitare a pierderilor viitoare pornind de la următoarele afirmații: “ Ai suferit pierderi importante și ți-au rămas foarte puține lucruri. Cel mai potrivit este să fii foarte foarte precaut. Nu își asuma alte riscuri, pentru că dacă pierzi mai mult, vei râmâne cu nimic. Așa că trebuie să faci puține lucruri și cu riscuri minore. Ca să nu pierzi din nou. Poți pierde totul. Așteaptă să fii sigur și apoi să acționezi. Adună cât mai multe informații ca să te asiguri că nu este nici un pericol de pierdere. Protejeazăte cu toate costurile posibile!! “
“Elemente de management al conflictului în dinamica divorţului”
Mediator Daniel VIERU
În dinamica relaţiei de cuplu, evoluţia disfuncţională este influenţată de cauze şi factori diverşi. Dacă ingredientele, uzual recunoscute, numesc neânţelegerile vizavi de situaţia financiară, viaţa sexuală şi lipsa iubirii împărtăşite (nepotrivirea de caracter) ca fiind principalele cauze ale divorţului, dificultăţile în comunicare şi managementul defectuos al conflictelor reprezintă un element agravant, ducând la extreme diferenţele dintre parteneri.
Wokshopul îşi propune să dezbată principalele elemente conflictuale, elementele de escaladare ale conflictelor, şi potenţialele modalităţi de intervenţie, adaptate specific fiecărui nivel al escaladării. Sunt oferite tehnici, perspective neutre asupra disputelor de cuplu pentru cei interesaţi de disputele familiale, practicieni şi studenţi preocupaţi de intervenţiile la nivel familial.
„Cercetari actuale in psihologie si psihoterapie“
Moderatori:
Prof. Univ. Dr. Ruxandra RASCANU, Mara PRICEPUTU
“Analiza mecanismelor defensive si a strategiilor de coping ale personalului medical a sectiei de terapie intensiva, Spitalul Universitar Timisoara”
Prof.univ.dr. Ruxandra RĂŞCANU, PhD student Mara PRICEPUTU, PhD student Dănuţ CRAŞOVAN,
“Influenta subtipurilor stimei de sine in manifeastarea agresivitatii la tineri”
Autori: C. D. MARINEANU, V. MARINEANU
Affiliation:Ministry of National Defense
“Obiectiv si subiectiv in abordarea starii de bine din perspective psihoterapiei integrative”
Prof.univ.dr. Ruxandra RĂŞCANU, Mara PRICEPUTU, Viorel PAŞCA
„Lucrând împreună cu copiii.”
Emilija Stoimenova, Ken Evans, Joanna Hewitt – Evans, Karen Davies-Hough, Lidija Pecotic, Margit Reenburg, Mara Priceputu, Dubravka Kocijan Hercoigonja, Margerita Mesic
Un panel prezentat de membrii Comitetului Director al Asociaţiei Europene Interdisciplinare pentru Terapia cu Copii şi Tineri Adulţi
Panelul va contura şi discuta următoarele aspecte:
• Cerinţe ale EAITCYP cu privire la standardele de formare pentru terapia cu copiii şi tinerii, alături de nevoia de comunicare interdisciplinară în actul psihologic, social, pedagogic şi de suport medical pentru copii şi tineri adulţi
• Viziunea EAITCYP
• O scurtă prezentare a programul de formare EUROCPS pentru terapeuţi ce lucrează cu copiii şi
• Promovarea formării în ţările membre ale EIATCYP